doina

Tine-mi Doamne suflet tare, Pentru ultima-ngropare. Si puterea ta sa mor, Ca un om sfarsit de dor. Trupul pune-mi in marmant, Ca un cald si gros vesmant, Starvul meu sa putrezeasca, Masa viermilor hraneasca. Sa ma fac iar apa vie, Gura ei sa o imbie. Sa ma satur de-al ei dor, Cand ma soarbe din ulcior. Sa ma fac copac umbros, In sufletu-i secetos. Si-n bataia vantului, Sa-i fiu oaza gandului. Fa-ma Doamne strop de roua, Sa-i sarut talpa cand ploua. Sau mai bine vant sau ceata, S-o cuprind de dimineata. Ori macar o lacrima, Cand plange cu patima. Sa mangai al ei obraz, Sa-i fiu paza la necaz. Fa-ma Doamne strop de ploaie, Sa-i bat in geam la odaie. Sa tresara cand o strig, Sa ma vindece de frig. 14 decembrie 2010