Nu trebuia sa se intample.....

NU trebuia sa se intample ,
Sa cad din nou pierdut in vis
Si nici sa arda a mele tample
Izbindu-ma de un abis.

Nu trebuia sa-mi calci pamantul,
Ivindu-te sa te intampli,
Sub pasul tau de ceara moale
Sa infloreaca-n crini toti campii.

Nu am vazut atata mare,
In nici un ochi de pe pamant,
Si n-am simtit atata sare
Pe usa mea de la mormant.

Nu trebuia sa sa-mi fii in vise,
Tristetea mea , tu gandul meu,
As vrea sa uiti putine clipe
As vrea sa uit sa mai fiu eu.


Cuvintele se lasa-n mine ,
Nu vor sa iasa ,sa te nasc,
Sa zaci in palma mea ce tine,
Un infinit cam nefiresc.

Eu voi pleca din tarmul fraged,
Si drumu-l fac in spate iar,
Sa nu fii trista caci se cerne,
Un chip ce l-am zidit cu drag.

De te-ai fi dat cu totul, totusi,
N-as fi putut sa zamislesc
Un chip, un ochi, o mana amara,
pe care doar por s-o doresc.

Si toate astea fiind zise,
Cuvintele se-opresc acum
La acea frunza din cenusa ,
Un mod ciudat de-a zice scrum.