Nu...cu siguranta nu trebuie sa ma mai indragostesc din nou, de ochi, de maini de EA. Si chiar de ar fi sa ma izbeasca cu privirea, cu gandul, cu mana...Cu siguranta nu. Si chiar daca mainile striga si ochii striga si orbesc, chiar daca vorbele ma napustesc ore in sir, chiar daca totul e altfel.Chiar daca sufletul bantuie si ma cheama inaintea ei,chiar daca ...orice, chiar daca....Si ma vei intreba de ce ca de obicei si raspunsuri nu am azi , asa ca nu intreba desi esti alta, desi te ascunzi,desi zambesti, desi esti trista si mai mult zambet nu am vazut nicicand pe fata vreunui om si nici asa priviri, desi plangi si razi in acelasi timp, desi nu e nevoie de vorbe, caci ne stiam de o vesnicie.
Nu cred ca mai poat simti din nou asa cum am mai simtit, nu mai pot iubi, sau deschide fereastra sa mai vad pasarile zburand printre corzile chitarii mele.Nu mai pot auzi vorbele, canta sunetele care te-au cunoscut de curand , schimbata de cum ai fost ianainte. Nu mai pot iubi decat daca ma inveti sa mai iubesc, nu mai pot spune versul decat daca ma vei invata din nou poemul,litera, semnul , numarul,punctul.
Nu cred ca voi mai invata sa plang decat daca voi invata de la tine alt plans, nu cred ca voi mai crede decat daca voi invata de la tine alt Dumnezeu. Si mai presus, nu cred ca voi mai muri decat daca voi invata de la tine sa mor din nou, asa cum am mai murit si am inviat...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu