NU VA GRABITI, NU VA GRABITI...AJUNGEM TOTI...

duminică, 13 noiembrie 2011

te-am iubit ca un copil, sa nu uiti...

D'accord, il existait
D'autres façons de se quitter
Quelques éclats de verre
Auraient peut-ítre pu nous aider
Dans ce silence amer
J'ai décidé de pardonner
Les erreurs qu'on peut faire
à trop s'aimer

D'accord souvent la petite fille
En moi souvent te réclamait
Presque comme une mère
Tu me bordais, me protégeais
Je t'ai volé ce sang
Qu'on aurait pas dû partager
à bout de mots, de ríves
Je vais crier

Je t'aime, je t'aime
Comme un fou, comme un soldat
Comme une star de cinéma
Je t'aime, je t'aime
Comme un loup, comme un roi
Comme un homme que je ne suis pas
Tu vois, je t'aime comme ça

D'accord, je t'ai confié
Tous mes sourires, tous mes secrets
Míme ceux, dont seul un frère
Est le gardien inavoué
Dans cette maison de pierre
Satan nous regardait danser
J'ai tant voulu la guerre
De corps qui se faisaient la paix

Je t'aime, je t'aime
Comme un fou comme un soldat
Comme une star de cinéma
Je t'aime, je t'aime, je t'aime, je t'aime, je t'aime, je t'aime
Comme un loup, comme un roi
Comme un homme que je ne suis pas
Tu vois, je t'aime comme ça
Tu vois je t'aime comme ca.



Te rog sa nu uiti vreodata asta, am fost ca doi copii care cautam infinitul si casa din povesti, pana ce sufletele noastre s-au pustiit adanc , pana la Dumnezeu, pana la Satan, pana unde mintea nu poate ajunge, numai visul si inchipuirea.Mi-e dor de tine , si ce daca...imi amintesc fiecare clipa pe care am divizat-o in mii de parti sa te am mai mult, ca un lacom, ca un nesatul de tine, de trupul tau, de vorba ta.Am ars complet pana aproape de plecarea mea desi nu ai stiut, am cazut pana la fundul prapastiei si acolo tot pe tine te cautam, acolo unde Dumnezeu nu era si nu se putea atinge de mine si de noi.Am fost noi pentru ceva timp, pierdut degeaba, si nu mai pot spune azi nimic, nu mai astept si nu mai sunt.Am fost in iad si in rai deopotriva si nimeni nu a stiut si acolo tot pe tine te-am iubit desi tu nu erai.Asteptam apusul in fiecare seara sa mai treaca o zi sa te uit dar sufletul tau salasluia in mine si nu voia sa plece. Te-am gonit cu lacrimi in ochi.Plangeam amar...si ce? Tu nu erai acolo.
Acum suntem ca doi straini, ne vedem ca la piata, ne nusuntem noi ca de obicei,ne nuneatingem dupa ranile care au cazut peste aripi;enoastre cu care zburam. Am ramas fara aripi pentru un simplu nu, un simplu da.
Am cazut pana la marginea mortii. Mai ramanea sa o intalnesc ca atare sa ii arunc o manusa si sa o provoc.Te-am cautat peste tot,pe unde puteam sa ajung si nu erai, nu zambeai, nu stateai, nu erai fiinta.Te-am iubit cu fiecare celula si atom pe care mi l-a dat natura si fiecare te astepta sa vii sa fim , sa fii , sa SUNT, sa ma adapi cu gura si cu trupul tau.
Ma vad prin locuri goale, colorate, cu oamnei, neoameni, in care nu te gasesc si nu o sa te regasesc vreodata.Si aici nici Dumnezeu nu se poate baga la mijloc caci ne-a facut la fel si deopotriva diferiti,apropiati si nenecesari unul altuia.Cat a fost , a fost rai, acum e un soi de iad din care ma chinui sa ies, sau poate e pe dos, poate sunt in rai...
Finalitatile noastre sunt contradictorii si se completeaza uneori pana la neintelegerea faptelor si cu toate astea ....sufletul meu plange dupa acel paste stingher, acele atingeri si vorbe.
Dintre toate clipele mele au FOST doar acelea in care te vedeam si te auzeam pe tine desi cu spaima uneori.Au fost doar acelea in care te-am iubit, te-am adorat, ti-am sarutat trupul si te-am strans in brate.
Sa nu uiti vreodata ca te-am iubit.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu